Cum obții cetățenia română în 2026: ghid pas cu pas pentru cetățenii Republicii Moldova

Cetățenia română în 2026 rămâne unul dintre cele mai accesibile drumuri către un pașaport UE pentru cetățenii Republicii Moldova, însă procedura este formalizată mai strict decât în anii trecuți: dosarele incomplete sunt respinse din prima, termenele reale ajung la 24–36 de luni, iar fiecare act trebuie tradus și legalizat conform cerințelor Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC). În acest ghid găsești lista exactă de acte, costurile reale în lei moldovenești și euro, termenele oficiale, erorile care întârzie cel mai des dosarul și ce traduceri sunt cu adevărat necesare. Pentru calcul instant al [traducerilor legalizate](/ro/traduceri-legalizate) consultă tariful nostru transparent.

Cine are dreptul la cetățenie română în 2026

Baza legală rămâne Legea nr. 21/1991 a cetățeniei române, republicată, cu modificările aplicabile în 2025–2026. Cetățenii Republicii Moldova aplică, în marea majoritate a cazurilor, pentru redobândirea cetățeniei române în temeiul articolului 11 — prevăzut pentru persoanele care au pierdut cetățenia română fără voia lor sau ai căror ascendenți (părinți, bunici, străbunici) au fost cetățeni români până în 1940 sau ulterior. Spre deosebire de art. 8 (acordare la cerere), redobândirea nu cere domiciliu în România și nu impune renunțarea la cetățenia moldovenească.

• Art. 11 — redobândire pentru descendenți până la gradul III (strănepoți de cetățean român).
• Art. 10 — redobândire pentru cei care au pierdut cetățenia anterior 1989 și nu sunt nedemni.
• Art. 8 — acordare la cerere (necesită minim 8 ani de domiciliu în România, redus la 5 pentru soți).
• Art. 9 — situații speciale (persoane cu merite deosebite, investitori, sportivi).

Acte necesare pentru dosarul de redobândire (art. 11)

Lista de mai jos este standardul aplicat de ANC în 2026 pentru cetățenii moldoveni care depun dosar pe articolul 11. Toate actele moldovenești trebuie să aibă apostilă (Convenția de la Haga), iar traducerile să fie efectuate de un traducător autorizat de Ministerul Justiției din România și legalizate notarial.

1. Cerere-tip de redobândire, semnată personal în fața funcționarului ANC sau a notarului.
2. Pașaport moldovenesc valabil + buletin de identitate (copii color, originale la depunere).
3. Certificat de naștere al solicitantului — original, apostilat, tradus și legalizat în România.
4. Certificate de naștere ale ascendenților români (părinți/bunici/străbunici) — copii sau extrase de la arhivele de stat din România sau Republica Moldova.
5. Certificat de căsătorie (dacă este cazul) — apostilat, tradus, legalizat.
6. Certificat de cazier judiciar din Republica Moldova — apostilat, tradus, valabil 6 luni.
7. Certificat de cazier judiciar din România (se obține la depunere, gratuit).
8. Declarație autentică pe propria răspundere că nu există motive de pierdere a cetățeniei.
9. Declarație de loialitate față de Statul Român (semnată la jurământ).
10. 2 fotografii color tip pașaport, recente.
11. Dovada plății taxei consulare (chitanță).

Costuri reale în 2026: ce plătești și unde

Costul total al unui dosar variază între 4.500 și 9.000 MDL (echivalent 230–460 EUR), în funcție de numărul actelor traduse, taxa consulară și deplasările. Tabelul de mai jos sintetizează tarifele oficiale și estimările de piață pentru servicii conexe.

Pentru un calcul personalizat al traducerilor (în funcție de numărul exact de pagini și acte), folosește calculatorul instant de pe pagina noastră de [prețuri](/ro/preturi). Notă: prețurile pentru apostilă și cazier sunt actualizate conform tarifelor oficiale publicate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova; verifică valoarea curentă înainte de plată.

Termene: cât durează cu adevărat în 2026

Termenul legal de soluționare prevăzut de Legea 21/1991 este de 5 luni de la depunerea dosarului complet, prelungibil cu încă 3 luni. În realitate, în 2025–2026, durata medie de la depunere până la jurământ este de 24–36 de luni, din cauza volumului mare de cereri (peste 60.000 dosare anual din partea cetățenilor moldoveni, conform raportărilor ANC). Procedura are mai multe etape, fiecare cu propriul termen.

Pașii procedurii, în ordine

1. Verifici linia de ascendență și aduni actele de stare civilă ale părinților/bunicilor/străbunicilor.
2. Obții apostila pe actele moldovenești la Ministerul Justiției al Republicii Moldova.
3. Comanzi traducerile autorizate și legalizările notariale în România (vezi [traduceri legalizate](/ro/traduceri-legalizate)).
4. Faci programare online pe portalul ANC (just.ro) sau la consulatul român din Chișinău/Bălți/Cahul.
5. Depui dosarul personal — semnezi cererea în fața funcționarului.
6. Aștepți verificările (poți urmări stadiul pe portalul ANC cu numărul de dosar).
7. După publicarea Ordinului în Monitorul Oficial (partea III), faci programare pentru jurământ.
8. Depui jurământul de credință față de România și primești certificatul de cetățenie.
9. Cu certificatul, soliciți CNP, transcriere acte de stare civilă, carte de identitate și pașaport românesc.

Erori frecvente care întârzie sau resping dosarul

1. Traduceri făcute în Moldova — chiar apostilate, NU sunt acceptate de ANC. Necesare traduceri de la traducător autorizat de Ministerul Justiției din România.
2. Lipsa apostilei pe cazier sau certificat de naștere — actul este returnat fără analiză.
3. Cazier judiciar mai vechi de 6 luni la momentul depunerii — automat respins.
4. Diferențe de transliterare a numelui între actele românești și moldovenești (ex.: «Ștefan» vs. «Stefan» vs. «Ștefan»). Necesită declarație notarială de identitate de persoană.
5. Lipsa actului ascendentului direct (de exemplu, certificat de naștere al bunicului) — refuzat fără posibilitate de completare ulterioară fără reprogramare.
6. Date greșite în cererea-tip (an de naștere, localitate, articol invocat) — dosar respins formal.
7. Neprezentarea la jurământ în 6 luni de la publicarea Ordinului — Ordinul devine caduc și procedura se reia.

Apostilă vs. supralegalizare: ce alegi

Pentru actele emise în Republica Moldova destinate ANC, este obligatorie apostila conform Convenției de la Haga din 1961, la care ambele state sunt parte. Supralegalizarea consulară NU este necesară. Apostila se aplică pe documentul original (sau pe duplicat eliberat de Oficiul Stării Civile), nu pe traducere. După apostilare, actul se traduce și se legalizează notarial în România. Detalii suplimentare despre procedura de apostilare și costuri găsești pe pagina noastră dedicată [apostilei](/ro/apostila).

După jurământ: pașaport, CNP, transcrieri

Certificatul de cetățenie nu este în sine document de identitate. După jurământ trebuie să soliciți, în această ordine: (1) atribuirea CNP-ului la Direcția Generală de Evidență a Persoanelor; (2) transcrierea actelor de stare civilă (naștere, căsătorie, copii) la primăria de domiciliu sau prin consulat — termen 60–90 zile; (3) cartea de identitate românească; (4) pașaportul simplu electronic (eliberat în 2–4 săptămâni la Serviciul Pașapoarte). Pentru transcriere sunt necesare din nou traduceri legalizate ale tuturor actelor moldovenești implicate.

Cetățenie pentru copii minori

Copiii minori până la 18 ani dobândesc cetățenia română odată cu părintele, dacă acesta menționează expres copiii în cerere și depune actele lor la dosar. Pentru copiii peste 14 ani este necesar consimțământul scris al minorului, dat în fața funcționarului ANC. Sunt obligatorii: certificatul de naștere al copilului (apostilat, tradus, legalizat), pașaportul/buletinul copilului dacă există, și, dacă unul dintre părinți nu este parte la cerere, acordul notarial al celuilalt părinte.