Traducere pașaport RU → RO — acum 15 min

Apostila de la Haga: cum legalizezi corect actele oficiale în 2026

Cum obții apostila Haga pe acte din Moldova și România: instituții competente, lista țărilor Convenției, termene, taxe și cazuri când nu este necesară.

11 min citire

Apostila de la Haga este ștampila internațională care confirmă autenticitatea unui act public emis într-un stat și îl face valabil, fără alte formalități, în oricare dintre statele semnatare ale Convenției de la Haga din 5 octombrie 1961. Pentru cetățenii din Moldova și România, apostila este pasul obligatoriu înainte de a folosi în străinătate diplome, certificate de naștere, cazier judiciar, acte notariale sau hotărâri judecătorești. Acest ghid explică ce instituție aplică apostila pe fiecare tip de document, cât durează, cât costă și când nu este necesară deloc.

Ce este apostila Haga și de ce ai nevoie de ea

Apostila Haga este o procedură simplificată de legalizare internațională introdusă prin Convenția cu privire la suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străine, semnată la Haga pe 5 octombrie 1961. Înainte de Convenție, un act emis în România și folosit, de exemplu, în Italia, trebuia legalizat în lanț: notar → minister → ambasada țării destinatare. Apostila înlocuiește acest lanț cu o singură ștampilă pătrată, recunoscută automat în peste 125 de state.

Atât România (din 16 martie 2001), cât și Republica Moldova (din 16 martie 2007) sunt părți la Convenție. Asta înseamnă că un certificat de naștere apostilat la Chișinău este valabil în Spania fără nicio altă viză consulară, iar o diplomă universitară românească apostilată în România este valabilă în Canada, Japonia sau Africa de Sud. Pentru a folosi actul efectiv, în majoritatea cazurilor, este nevoie și de [traducere legalizată](/ro/traduceri-legalizate) în limba țării destinatare.

Instituții competente: cine aplică apostila în România

În România, apostila nu se aplică la o singură instituție centralizată. Competența este împărțită în funcție de natura actului. Mai jos găsești tabelul oficial al autorităților desemnate prin Legea nr. 142/2004 și actele normative ulterioare.

InstituțieTipuri de acte apostilateSediu / acoperire
Instituția Prefectului (județeană)Acte de stare civilă (naștere, căsătorie, deces), certificate de cazier judiciar, acte administrative emise de autorități locale, diplome după supralegalizare prealabilă la MENToate cele 41 de prefecturi + Municipiul București (prefecturi.ro)
Ministerul Justiției (Direcția Servicii Juridice Conexe)Acte notariale (procuri, declarații, copii legalizate), traduceri legalizate notarial, hotărâri judecătorești, certificate eliberate de executori judecătoreștiBucurești, str. Apolodor nr. 17
Ministerul Afacerilor Externe — Direcția Juridică (DJ)Acte emise de autorități centrale: documente diplomatice, certificate emise de ministere, acte privind cetățenia, brevete, certificate sanitar-veterinareBucurești, Aleea Alexandru nr. 31
Camerele Notarilor PubliciVerificare prealabilă a actelor notariale înainte de apostilare la MJ (în unele cazuri)Camerele teritoriale ale UNNPR

Cazul Republicii Moldova

În Republica Moldova, apostila este aplicată exclusiv de Ministerul Justiției — Direcția Apostilă, cu sediul în Chișinău, str. 31 august 1989, nr. 82. Spre deosebire de România, sistemul moldovenesc este centralizat: toate tipurile de acte (stare civilă, studii, judiciare, notariale, medicale) se depun la același ghișeu sau prin platforma electronică e-Apostille (apostila.gov.md), lansată în 2015 pentru a permite depunerea online și plata electronică a taxei.

Termene și costuri actuale

Termenele și taxele diferă semnificativ între cele două țări și în funcție de regimul ales (normal sau urgent).

ȚarăRegim normalRegim urgentTaxă (regim normal)
România — Prefectură2 zile lucrătoareÎn aceeași zi (în limita locurilor)30 lei / act (timbru fiscal)
România — Ministerul Justiției3–5 zile lucrătoare1–2 zile (cu taxă suplimentară)30 lei / act
România — MAE Direcția Juridică3–5 zile lucrătoare24 ore30 lei / act
Moldova — MJ Chișinău3 zile lucrătoare1 zi sau 4 ore (regim super-urgent)200 MDL / act
Moldova — e-Apostille online5 zile lucrătoareNu se aplică200 MDL + 20 MDL comision online

Pașii concreți pentru obținerea apostilei

  1. Identifică tipul actului și instituția competentă (vezi tabelul de mai sus).
  2. Verifică validitatea actului: certificatele de stare civilă trebuie emise pe formularul nou (din 1996 încoace în RO, din 1998 în MD); cele vechi necesită eliberarea unui duplicat actualizat la oficiul stării civile.
  3. Pentru actele notariale și diplome — obține întâi vizele/legalizările prealabile (de exemplu, diplomele românești se vizează la Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor — CNRED, înainte de a merge la prefectură).
  4. Achită taxa: timbru fiscal de 30 lei (RO) sau bon de plată 200 MDL (MD) — la BCR/CEC sau direct la ghișeu.
  5. Depune actul în original împreună cu o copie, actul de identitate și cererea-tip.
  6. Ridică actul apostilat la termenul comunicat. Apostila este o ștampilă pătrată de minim 9 cm, aplicată pe verso sau pe alonjă atașată.
  7. Comandă [traducerea legalizată](/ro/traduceri-legalizate) după apostilare, nu înainte — apostila trebuie să fie inclusă în textul tradus.

Țări semnatare ale Convenției vs. țări care cer supralegalizare

Convenția de la Haga numără în 2026 peste 125 de state contractante. Pentru destinațiile membre, este suficientă apostila. Pentru restul, actul trebuie supralegalizat la ambasada/consulatul țării destinatare în România sau Moldova, după o legalizare prealabilă la MAE.

Țări care acceptă apostila Haga (selecție)

  • Toată Uniunea Europeană + Spațiul Economic European (Norvegia, Islanda, Liechtenstein)
  • Marea Britanie, Elveția, Andorra, Monaco, San Marino
  • Statele Unite ale Americii, Canada (din 2024), Mexic, Brazilia, Argentina, Chile, Uruguay
  • Federația Rusă, Ucraina, Belarus, Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Kazahstan
  • Turcia, Israel, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită (din 2022), Bahrain, Oman
  • Japonia, Coreea de Sud, China (din 7 noiembrie 2023), India, Filipine, Australia, Noua Zeelandă
  • Africa de Sud, Maroc, Tunisia, Algeria, Senegal

Țări care NU sunt membre — necesită supralegalizare consulară

  • Canada — a aderat în 2024, dar verifică data efectivă pentru documente vechi
  • Egipt, Libia, Iordania, Liban, Siria, Irak, Iran, Yemen
  • Republica Populară Democratică Coreeană (Coreea de Nord)
  • Vietnam, Thailanda, Malaezia, Cambodgia, Laos
  • Majoritatea statelor din Africa Sub-Sahariană (excepții: Africa de Sud, Botswana, Lesotho, Mauritius, Namibia)
  • Cuba, Bolivia, Haiti, Jamaica

Pentru aceste destinații, procedura este: notar → MAE (legalizare semnătură funcționar) → ambasada/consulatul țării destinatare în București sau Chișinău (supralegalizare). Costurile cresc semnificativ — taxele consulare variază între 30 și 150 EUR per act. Lista oficială și actualizată a statelor semnatare este disponibilă pe hcch.net la secțiunea „Status table — Apostille Convention”.

Acte care NU pot fi apostilate

Conform articolului 1 alineat 3 din Convenția de la Haga, sunt excluse de la apostilare următoarele categorii:

  • Acte emise de agenți diplomatici sau consulari (acestea se autentifică pe alte căi)
  • Acte administrative legate direct de operațiuni comerciale sau vamale (facturi, declarații vamale)
  • Acte private care nu au fost autentificate notarial (un contract semnat doar între părți, fără notar)
  • Acte ilizibile, deteriorate sau cu corecturi nevalidate
  • Cărți de identitate, pașapoarte, permise de conducere — acestea nu sunt acte „publice” în sensul Convenției

Greșeli frecvente și cum le eviți

  • Traducerea efectuată ÎNAINTE de apostilare — apostila nu va fi inclusă în actul tradus și va trebui traducerea refăcută.
  • Depunerea unui certificat de stare civilă mai vechi de 6 luni — multe consulate refuză actele expirate.
  • Lipsa vizelor prealabile pentru diplome (CNRED în RO, CNAA în MD).
  • Confuzia între apostilă și legalizare notarială — sunt proceduri diferite.
  • Achitarea taxei la o instituție bancară greșită — verifică contul IBAN comunicat de prefectură/MJ.
  • Pentru actele moldovenești folosite în România (sau invers): NU este necesară apostilarea, deoarece între cele două state există un Tratat bilateral de asistență juridică care înlocuiește apostila.

Cât te ajută tradu.online?

Pentru cele mai multe utilizări internaționale, apostila este doar primul pas — al doilea este traducerea legalizată în limba țării destinatare, executată de un traducător autorizat și autentificată notarial. tradu.online preia actul tău apostilat (scanat sau fotografiat), generează instant prețul prin calculator, repartizează automat un traducător specializat în domeniul actului (juridic, medical, academic) și livrează traducerea legalizată în 24–48 de ore. Vezi [prețurile](/ro/preturi) pentru limba de care ai nevoie.

Pot obține apostila pentru altcineva dacă am o procură?
Da. Atât în România, cât și în Moldova, apostila poate fi solicitată de un terț pe baza unei procuri notariale sau a unei împuterniciri simple însoțite de copia actului de identitate al titularului. Procura nu trebuie ea însăși apostilată dacă este folosită în țara de emitere.
Apostila are termen de valabilitate?
Apostila ca atare nu expiră. Însă actul pe care este aplicată poate avea termen limitat: certificatele de cazier judiciar sunt valabile 6 luni, certificatele de stare civilă sunt cerute de obicei nu mai vechi de 3–6 luni, certificatele medicale 30 de zile. Verifică cerințele specifice ale instituției destinatare.
Pot folosi un act românesc apostilat în Moldova fără apostilă?
Da. În baza Tratatului bilateral RO–MD din 1996, actele publice românești sunt recunoscute direct în Republica Moldova (și invers) fără apostilare, fiind suficientă traducerea legalizată în limba destinatară. Apostila poate fi totuși cerută dacă actul moldovenesc va fi folosit ulterior într-un al treilea stat.
Cât costă obținerea apostilei prin intermediar?
Firmele specializate percep între 100 și 300 lei per act peste taxa oficială de 30 lei (RO) sau 200 MDL (MD). Pentru regim urgent sau pentru deplasări la ambasade, tarifele cresc. Recomandăm să compari mai multe oferte și să verifici că firma este înregistrată legal.
Pot apostila un act tradus?
Da, dar doar dacă traducerea a fost legalizată notarial în țara emitentă. În acest caz, apostila se aplică de Ministerul Justiției pe semnătura notarului care a legalizat traducerea. Recomandarea generală este însă să apostilezi întâi originalul și abia apoi să faci traducerea legalizată — astfel apostila este inclusă în actul tradus și recunoscută integral în străinătate.
Ce fac dacă țara destinatară nu este în Convenția de la Haga?
Trebuie să recurgi la procedura clasică de supralegalizare: actul se legalizează succesiv la notar, apoi la Ministerul Justiției, apoi la MAE (Direcția Juridică) și, în final, la ambasada sau consulatul țării destinatare în România sau Moldova. Procesul durează 2–4 săptămâni și costă între 100 și 400 EUR per act.
Cum verific autenticitatea unei apostile primite?
Fiecare apostilă are un număr unic înregistrat în registrul autorității emitente. Pentru România, registrul electronic este accesibil pe site-urile prefecturilor și pe portalul MJ. Pentru Moldova, verificarea se face online la apostila.gov.md, secțiunea „Verifică apostila”, introducând numărul și data eliberării. Sistemul e-Apostille permite verificarea instantanee a apostilelor moldovenești.